Fondate sau nu, nemulţumirile investitorilor care caută dreptatea la tribunale din străinătate forţează autorităţile române să angajeze firme de avocatură pentru a fi reprezentate în instanţele internaţionale. În luna martie, Ministerul Finanţelor a declanşat proceduri de selecţie a societăţilor de avocaţi pentru a apăra statul român de pretenţiile unor consorţii străine care au pierdut contracte în România. În luna iunie, Finanţele au anunţat că au atribuit 3 contracte de reprezentare firmelor Leaua & Asociaţii şi Boştină şi Asociaţii, pentru reprezentare în faţa Curţii de Arbitraj din Paris, în disputele juridice cu consorţiile AEGEK-Tahal, VA Tech Wabag Deutschland GmbH şi PWT Wasser und Abwassertechnick GmbH.
Dacă aceste cazuri erau cunoscute şi autorităţile avertizate, probleme mai mari au apărut în a doua jumătate a anului. Hassan Awdi, încolţit de autorităţi pentru devalizarea Rodipet, a cerut reparaţii la Tribunalul Arbitral din Washington. Pe final de an, la Centrul Internaţional pentru Soluţionarea Disputelor Referitoare la Investiţii (ICSID) a fost depusă o nouă cerere de arbitraj. Oamenii de afaceri turci Ömer Dede şi Serdar Elhüseyni, nemulţumiţi că au pierdut producătorul de utilaje agricole IMUM Medgidia, au chemat în faţa arbitrilor statul român şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).
Cazul IMUM
Societatea IMUM Medgidia, aflată în portofoliul AVAS, a fost privatizată în 2004, când Ozyasar Emin, o persoană fizică din Turcia, a cumpărat, împreună cu un investitor român, pachetul majoritar de acţiuni, valoarea totală a tranzacţiei fiind de 2,09 milioane de euro. Suma includea preţul acţiunilor şi investiţiile de mediu şi tehnologice asumate până în 2009. Cumpărătorii şi-au asumat datorii bugetare şi comerciale în valoare de aproximativ 1,2 milioane de euro, restul datoriilor IMUM fiind şterse.
În 2006, între proprietarii IMUM şi AVAS a apărut primul scandal: semnătura unui vicepreşedinte al Autorităţii a fost falsificată pe un document oficial al AVAS. IMUM Medgidia avea nevoie de o scrisoare din partea Autorităţii cu menţiunea că instituţia este de acord cu vânzarea unui teren, care nu putea fi valorificat pentru că exista o interdicţie din partea Agenţiei Naţionale de Cadastru. Documentul cu semnătura falsă a fost folosit, dar tranzacţia nu s-a finalizat, cazul fiind preluat de procurori. La scurt timp, în acţionariatul firmei au intrat turcii Ömer Dede şi Serdar Elhüseyni, care ajunseseră să deţină, în 2008, 72% din acţiunile societăţii. Criza a lovit profund afacerile IMUM în 2009, ultimul an de monitorizare din partea AVAS. Angajaţii nu şi-au mai luat salariile la timp, iar Fiscul a executat societatea pentru a-şi recupera creanţele. AVAS a constatat că obiectivele asumate la privatizare de proprietari nu au fost îndeplinite şi, la finele anului trecut, pachetul majoritar de acţiuni s-a întors la stat. După aproape un an de dispute în instanţele româneşti, cazul a plecat la Washington.
Cåt plăteşte AVAS pentru consultanţă
Pentru a putea răspunde acuzaţiilor, AVAS a iniţiat luna trecută o procedură de selecţie de oferte din partea firmelor de avocatură. Documentaţiile au fost primite până la începutul săptămânii trecute, pe 14 decembrie fiind deschise plicurile ce conţineau propunerile tehnice şi financiare ale acestora.
Cele mai mici oferte financiare au fost ale consorţiului Lalive Avocats şi Leaua & Asociaţii, care a propus onorarii de 148,3 euro/oră în faza de documentare, 148,6 euro pentru redactarea documentelor sau acţiuni şi aceeaşi sumă pentru reprezentare în faţa instanţelor de arbitraj. Consorţiul din care fac parte Freshfields Bruckhaus Derringer LLP şi Ţuca Zbârcea & Asociaţii a propus onorarii în aceeaşi plajă - 149 euro la documentare,
150 de euro redactare sau acţiuni şi 150 de euro - reprezentare în faţa instanţelor de arbitraj. Valori apropiate au avut şi Wolf Theiss şi Asociaţii în consorţiu cu Wolf Theiss Rechtsanwalte GmbH: 155 de euro şi 160 de euro. Oferta Morgan Lewis şi CMS Cameron McKenna a ajuns la 185 de euro în faza de documentare, 188 de euro pentru redactarea documentelor sau acţiuni şi 190 de euro pentru reprezentare în faţa instanţelor de arbitraj, mai mică decât cea depusă de Bulboacă & Asociaţii şi Herbert Smith LLP: 190 de euro, 230 de euro şi 280 de euro. În fine, oferta consorţiului format din firma locală Cobuz şi Asociaţii şi Skadden Arps, Slate & Flom LLP & Affiliates a fost exprimată în dolari: 490 în prima fază şi 730 în următoarele două. AVAS analizează acum în detaliu ofertele în vederea stabilirii câştigătorilor.
În acest moment, România are cinci cereri de arbitraj la ICSID, în cele mai multe sumele cerute ca despăgubiri de firmele care au deschis procese depăşind 100 de milioane de dolari.
Read 373 times
