Reprezentantul bancherilor, Radu Graţian Gheţea, şi-a revărsat recent năduful pe OUG 50, care devorează din profiturile băncilor obţinute din creditele cu dobânzi ridicate acordate populaţiei. Noua lege, spune el, îi apără atât de bine pe consumatori, încât aceştia riscă să nu mai obţină deloc împrumuturi, astfel că băncile vor fi nevoite să se îndrepte spre alte domenii, precum creditarea companiilor. Ce bine ar fi să fie aşa, a venit replica lui Mugur Isărescu, care deplângea gradul redus de absorbţie a fondurilor europene. Pentru că o parte din vină o poartă şi băncile, care nu ar avea suficienţi specialişti să citească un bilanţ în vederea finanţării unei afaceri. Guvernatorul a susţinut că până acum băncile s-au dezvoltat excesiv după modelul de consum, astfel că cea mai mare parte din angajaţii acestora este reprezentată de vânzători de credite. El a continuat de fapt o idee lansată recent, un avertisment transmis băncilor, care ar trebui să-şi ia adio de la creditele de consum, întrucât nu mai există clienţi disponibili. „Cei care au putut să se împrumute au făcut-o deja”, a spus Isărescu.
Avem bani, dar lipsesc proiectele
Totuşi, vrem nu vrem, băncile sunt instituţii care nu pot trăi fără credit şi fără profit. Cum rezolvăm problema? Este doar o chestiune de timp, consideră Isărescu, până când acestea vor căuta alte nişe de finanţare cu potenţial, precum sectorul afacerilor, al agriculturii, al fondurilor europene. Ce spun însă bancherii?
În primul rând, ei resping acuzaţiile guvernatorului, susţinând că nu duc lipsă de specialişti. „Realitatea este că într-o bancă există oameni care trebuie să ştie să citească un bilanţ şi alţii, cei mai mulţi, precum casierii, care nu e nevoie să facă acest lucru. Din tot personalul pe care îl avem (în jur de 9.000 de oameni), maximum 1.500 de persoane trebuie să ştie să citească un bilanţ”, explică preşedintele executiv al BCR, Dominic Bruynseels. El oferă asigurări că în bancă există aceşti specialişti, ba chiar mulţi dintre angajaţii care au beneficiat de cursuri de specializare au migrat spre instituţii concurente. Problema este în altă parte, consideră şeful BCR, o instituţie cu tradiţie în finanţarea afacerilor şi care-şi menţine cea mai mare cotă de piaţă în domeniu. Mai exact, în rândul autorităţilor responsabile cu trasarea şi implementarea proiectelor publice şi de infrastructură, inclusiv cu fonduri europene, de care România are nevoie disperată pentru a compensa aterizarea dură a economiei. În principiu, bancherii spun că au suficiente resurse pentru a finanţa economia, lucru confirmat şi de guvernatorul BNR, care precizează că există suficientă lichiditate în piaţă, dar lipsesc proiectele importante ce ar putea fi finanţate.
Nici în privinţa reorientării creditelor spre întreprinzători situaţia nu este chiar atât de dură precum a prezentat-o şeful băncii centrale. În principiu, bancherii consideră că, într-adevăr, accentul se va pune mai mult de acum înainte pe finanţarea afacerilor, destul de neglijate până acum, dar nu se poate spune că împrumuturile pentru consum vor dispărea. „Până la urmă, nu băncile sunt cele care decid ce sectoare sau ce tipuri de clienţi să prefere, totul depinde de cerere. Dacă se vor solicita credite de consum, vom acorda astfel de împrumuturi, dacă vom avea cereri pentru finanţarea afacerilor, nu ne vom da în lături”, apreciază Helmuth Hintringer, vicepreşedinte executiv la BCR. Acesta precizează că autorităţile, nu băncile, sunt cele care decid strategia de dezvoltare a economiei şi sectoarele ce trebuie susţinute.
Riscul trebuie acceptat
De altfel, statisticile băncii centrale indică faptul că băncile româneşti nu şi-au redus, în perioada recesiunii, volumul de finanţări acordate companiilor, aşa cum s-a întâmplat în cazul creditelor de consum. Ba dimpotrivă, valoarea creditelor acordate societăţilor s-a majorat, în ciuda reducerii cifrelor de afaceri şi a numeroaselor insolvenţe. Fenomenul se explică, spun bancherii, pe de o parte prin concurenţa puternică de pe piaţa bancară, care a făcut ca unele instituţii de credit puternice să preia clienţii altor bănci care au redus serios sau chiar au oprit creditarea. Pe de altă parte, spune Radu Ropotă, şeful diviziei clienţilor corporativi din cadrul RBS România, sporirea sumelor împrumutate de companii se datorează în principal acoperirii nevoilor de lichiditate pe termen scurt pentru capitalul de lucru şi mai puţin creşterii cifrei de afaceri sau a proiectelor de investiţii, în mare parte amânate. „Multe companii s-au confruntat cu întârzieri de plăţi din partea clienţilor, ca efect al crizei, astfel că au fost nevoite să apeleze la credite”, explică acesta. Pe de altă parte, unele bănci sunt decise să-şi majoreze volumul de finanţări pentru sectorul productiv, cu toate riscurile aferente. „Noi nu am întrerupt niciodată procesul de finanţare a companiilor, ba dimpotrivă, câştigăm cotă de piaţă, printr-o evaluare corectă a riscurilor”, spune Marinel Burduja, prim-vicepreşedintele Raiffeisen Bank, o bancă implicată puternic în sectorul agricol.
Read 141 times
