Hotărârile Consiliului Local Iaşi prin care s-a aprobat trecerea în domeniul privat al Municipiului Iaşi a terenului de 12 ha, pe care Consiliul Local s-a asociat cu Iulius Group pentru edificarea Palas Iaşi, au fost anulate de Curtea de Apel Oradea. Nu e clar dacă această anulare ar putea avea vreo consecinţă asupra marelui proiect din centrul Iaşiului, care este foarte aproape de finalizare. Asta şi pentru că din partea Iulius Group, răspunsul a fost extrem de reţinut. „După ce va primi hotărârea Curţii de Apel Oradea, în funcţie de considerentele formulate, compania Iulius Group va întreprinde toate demersurile legale care se impun”, au răspuns cei de la Iulius Group la solicitarea „Săptămânii Financiare”.   Ce spune Curtea Curtea de Apel Oradea a dat câştig de cauză societăţilor Alimentara SA şi Turism Moldova SA, admiţând cererea de intervenţie formulată în interesul acestor două societăţi. Acestea au făcut recurs în dosar împotriva celor de la Iulius Group şi a Consiliului Local al Municipiului Iaşi iar recursul a fost admis. Rezultatul este că în 18 noiembrie, Curtea a dispus anularea hotărârilor 576/28.12.2004 şi nr.4/17.01.2005 emise de Consiliul Local Iaşi. În acelaşi timp, Curtea a respins cererea de intervenţie în interesul pârâtului, formulată de SC Iulius Group SRL. În cele două hotărâri, Consiliul Local aproba trecerea din domeniul public local în domeniul privat al Municipiului Iaşi a unui teren de aproape 12 hectare. De asemenea, hotărârile aprobau asocierea între Consiliul Local Municipal Iaşi şi S.C.Iulius Group S.R.L., având ca obiect edificarea ansamblului Madison, devenit mai apoi Palas.   Stadiul proiectului Palas Iaşi Palas integrează într-un proiect de aproximativ 320.000 mp un mix de spaţii comerciale, heteliere, birouri de clasă A şi apartamente. Proiectul are o parcare subterană de circa 2.500 de locuri de parcare, aceasta fiind prima parcare subterană din Iaşi şi, în acelaşi timp, cea mai mare din România. Marele proiect din centrul Iaşiului a suferit o serie de schimbări faţă de ceea ce s-a propus iniţial. Printre aceste schimbări a fost şi reducerea ponderii rezidenţialului în total de la 800 de apartamente la doar 100.

Datoriile pe care le are de plătit Locic Imobiliare către Tiriac Leasing, Powertek Investments, Banic C-CT şi Bianca Prest au fost admise de Tribunal. În acelaşi timp, Instanţa a desemnat administrator judiciar provizoriu firma Consulta 99 SPRL, cu o remuneraţie de 4.000 lei din averea debitorului.   Maşini de lux pierdute Între Tiriac Leasing şi Locic Imobiliare SRL s-au încheiat două contracte de leasing având ca obiect finanţarea unui autoturism Maybach şi a unui Rolls-Royce Phantom. Locic urma să achite 60 de rate de leasing pentru un contract şi 72 de rate pentru celălalt. Firma figurează în evidentele contabile ale creditoarei cu facturi emise şi neachitate în cuantum de 188.614,54 lei. Pe lângă acestea, Locic datorează si suma de 2.061.731,96 lei reprezentând diferenţa ratelor de leasing prevăzute în scadenţă. Refuzul de a plăti ratele de leasing în cuantumul şi la termenul stabilit în contracte, a condus la rezilierea contractelor de leasing în aprilie 2009.

Până în urmă cu doi ani, cele mai mari profituri le obţineau din real estate dezvoltatorii şi agenţiile imobiliare. Acum a venit rândul lichidatorilor şi al administratorilor judiciari să aibă de câştigat. Aceştia încasează de la mii de euro până la milioane de euro din gestionarea

Atât anul trecut, cât şi în 2010 au apărut pe piaţă noi ansambluri de locuinţe cu preţuri la jumătatea celor din urmă cu doi-trei ani. O parte a acestor complexuri a fost vândută deja, dar mai există şi unităţi disponibile. În condiţiile acestei noi ofer­te, preţurile dezvoltatorilor vechi pot deveni în curând istorie.

Şansele băncilor de a-şi recupera toţi banii daţi dezvoltatorilor în dificultate sunt foarte mici. Cel mai frecvent, instituţiile de credit se văd nevoite

Proiectul de birouri început în această vară pe Bulevardul Dimitrie Pompeiu îi are în spate pe belgienii de la Atenor Group. Principalul argument ale acestora pentru care aleg să construiască într-o zonă cu mare grad de neocupare este apropierea de metrou faţă de alte proiecte din Pipera. “Gradul de neocupare office este de 20% pentru o zona mai mare a clădirilor de birouri din Pipera. Noi suntem însă lângă metrou şi sperăm la un grad de neocupare mai redus”, a declarat Stephan Sonneville, directorul general executiv al Atenor Group şi unul dintre acţionari.