Evidenţele instituţiilor de stat nu reflectă cu deplină fidelitate situaţia de pe piaţa muncii din România, nici în privinţa numărului de persoane care realizează venituri din diferite activităţi şi nici în ceea ce-i priveşte pe cei fără ocupaţie. Din vizorul autorităţilor scapă românii care îşi pierd locul de muncă prin aşa-numitele „disponibilizări cu acordul părţilor”, dar şi cei care lucrează la negru.

În cadrul unei conferinţe organizate de Blocul Naţional Sindical, Liviu Voinea, director executiv GEA şi Dumitru Costin, preşedinte BNS, au dat publicităţii rezultatele unor analize privind impactul majorării salariului minim. Concluzia la care s-a ajuns este că efectele unei decizii de creştere a acestui venit ar fi benefice pentru economie. Pe de-o parte s-ar ajunge la o sporire a interesului pentru ocupare profesională,  deoarece ar apărea o diferenţă între sumele rezultate din leafă şi cele din cumularea unor ajutoare financiare date de stat şi, pe de altă parte, s-ar încuraja consumul, fiind dovedit faptul că angajaţii încadraţi cu salarii minime pe economie direcţionează o mare parte din veniturile suplimentare către această zonă.

Marile oraşe ale României oferă şanse de angajare cu mult mai ridicate decât în restul regiunilor ţării. Site-ul de re­crutare MyJob a făcut o statistică a salariilor pe care un lucrător cu o experienţă minimă le poate câştiga dacă îşi doreşte să activeze în Bu­cu­reşti, Timişoara, Iaşi, Cluj-Na­po­ca sau Braşov.

Datele Comisiei Europene arată că până în 2020 35% din numărul  locurilor de muncă disponibile la nivel continental vor solicita o înaltă calificare profesională, alături de capacitatea de adaptare şi inovare.