Ieri, trei dintre cei şase investitori privaţi care mai rămăseseră în proiectul reactoarelor 3 şi 4 au anunţat că se retrag - este vorba despre Iberdrola, GDF Suez şi RWE.
Citiţi şi Au plecat investitorii de la reactoarele 3 şi 4. Chinezii, interesaţi de proiect
Astfel că, până în 2030, România şi-a propus să aibă unităţi nucleare noi cu o capacitate totală de 3.640 de MW. Dacă adăugăm şi cele două reactoare care funcţionează în prezent la Cernavodă, capacitatea nucleară totală a României va fi de 5.035 MW în 2030, se mai arată în document.
De asemenea, vor fi construite până în 2035 capacităţi de producere a energiei în cogenerare pe gaze (pentru asigurarea alimentării în sistemele centralizate) de 1.350-1-550 de MW, 1.400 de MW în hidrocentrale şi 5.960 de MW pentru în centrale necesare pentru acoperirea balanţei de putere şi energie - centrale pe combustibili din import - gaze naturale şi/sau huilă.
În plus, sunt estimate centrale de 1.500 de MW în total în grupuri noi pe lignit cu eficienţă ridicată.
La acestea se adaugă hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa, care va avea patru grupuri a câte 250 de MW. Primele două vor fi gata în intervalul 2016-2020, iar următoarele, până în 2025.
În perioada 2011 - 2035 sunt necesare investiţii de 30-40 de miliarde de euro numai în sectorul producţiei de energie, pentru realizarea unor centrale de 14.800 de MW în total. Din acestea, 9-11 miliarde de euro sunt necesare până în 2020.
Totodată, în această perioadă sunt estimate investiţii de 9 miliarde de euro în energia regenerabilă, pentru instalarea a 5.500 de MW, din care 7 miliarde de euro până în 2020.
"Pe întrega perioadă până în anul 2035, retragerea prognozată din funcţiune a capacităţilor cu durata de viaţă expirată conduce la un deficit (= necesar de putere nouă netă) de circa 13.540 MW putere netă disponibilă în scenariul de referinţă, care va trebui compensat prin instalarea de putere nouă", se arată în proiect.
Documentul obţinut de "Adevărul" este intitulat "Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011-2035. Direcţii şi obiective strategice în sectorul energiei electrice - Draft I" şi va fi lansat în curând în dezbatere publică.
Consumul de energie al ţării va creşte cu 63% până în 2035
Ministerul şi-a pregătit trei scenarii pentru estimarea privind consumul de energie al ţării în această perioadă, în conformitate cu evoluţia indicatorilor macroeconomici.
Astfel, în scenariul de referinţă este indicată următoare evoluţie a consumului de energie: de la 52 TWh anual în 2010, la 59,41 TWh în 2015, apoi 67,54 TWh în 2020; 75,31 TWh - 2025; 80,33 TWh - 2030 şi 85 TWh în 2035.
Prin urmare, raportat la anul trecut, consumul de electricitate al României va creşte cu 63% în următorii 25 de ani, potrivit scenariului de referinţă.
Celelalte două scenarii sunt denumite "nefavorabil 1" şi "nefavorabil 2". Ele prevăd o creştere a consumului până la 72 de TWh, respectiv 67 de TWh în 2035.
Rămânem dependenţi de importuri
"Acoperirea creşterii cererii de energie primară în România va fi posibilă prin creşterea utilizării surselor regenerabile de energie şi prin importuri de energie primară - gaze, ţiţei, cărbune, combustibil nuclear", se mai arată în document.
"La nivelul orizontului analizat România va rămâne dependentă de importurile de energie primară. Gradul de dependenţă va depinde de descoperirea de noi resurse interne exploatabile, de gradul de integrare a surselor regenerabile de energie şi de succesul măsurilor de creştere a eficienţei energetice", mai precizează proiectul
