Munca temporară câştigă teren

Creşterea şomajului, dar şi lipsa sa­lariaţilor calificaţi a obligat statele din Uniunea Europeană să acorde o tot mai mare importanţă joburi­lor temporare care pot reprezenta soluţii eficiente pentru revigorarea pieţei muncii. În ţara noastră, conceptul a prins mult mai greu din cauza mentalităţilor. Declanşarea crizei econo­mi­ce i-a obligat însă pe români să acorde mai multă încredere agen­ţi­lor de muncă temporară. Oamenii şi-au dat sea­ma că pot încasa un sa­la­riu chiar dacă lu­crează pe baza unor contracte cu durată de timp limitată. În plus, au observat că sunt foarte multe cazurile în care angajatorul preferă să-şi recruteze lucrătorii permanenţi din rândul celor cu care co­laborează în diferite proiecte. Tinerii au posibilitatea de a câştiga experienţă şi li se deschid drumurile că­tre o viitoare carieră, în timp ce persoanele disponibilizate au şansa de a scăpa de şomaj. Studiile realizate la nivel comunitar au arătat că doar 10% din cei care acceptă munca temporară se mai întorc la statutul de şomer.

Cel mai activ segment al pieţei muncii

Datele colectate de Asociaţia Ro­mâ­nă a Agenţilor de Muncă Tempo­rară (ARAMT) in­dică faptul că anul trecut acest segment de piaţă a atins valoarea de 118 milioane de euro, câteva zeci de mii de români fiind in­cluşi în rândul beneficiarilor de joburi temporare. Pentru 2010 este aşteptată o creş­tere de aproximativ 30%, fiind observată o aplecare mult mai mare a firmelor către genul acesta de soluţii.
Compania de recrutare Trenk­wal­der se înscrie în rândul celor care au avut de câş­ti­gat ca urmare a animării pieţei muncii pe acest segment. Firma a realizat în trimes­trul trei al acestui an venituri de 5,46 mi­lioane de euro, cu 123% mai mari decât în perioada similară a anului trecut. Bogdan Florea, directorul general Trenkwalder, sus­ţine că în acest moment zeci de produ­cători din România fac comenzi de muncă temporară. Astfel, în intervalul ianuarie-septembrie 2010, firma a „vân­dut” 3,93 mi­li­oane de ore de mun­că/angajat. „Cele mai multe cereri vin din producţie, manufactură, finanţe bănci, retail, auto, componen­te electronice, logistică, IT şi telecom. Din portofoliul nostru fac parte BCR, Raiffeisen Bank, Nokia, Continental  Automotive Sys­tems, Ambient, Leoni Wiring Systems, Sie­mens, dar şi mulţi alţi clienţi”, ne-a explicat Bogdan Florea.
De altfel, munca temporară se do­ve­de­ş­te o soluţie viabilă pentru toa­te sectoarele eco­nomice. În mod tradiţional însă, cele mai multe soli­citări vin din industrii care au un ne­cesar ridicat de forţă de muncă sau din sectoare cu un anumit grad  de sezonalitate. „Pe parcursul ultimilor 2-3 ani am observat o creştere a ce­re­rilor pentru munca temporară ca mijloc de a asigura continuitatea pe poziţii rămase vacante prin concedii de maternitate sau pentru poziţii administrative/de suport/de debut în carieră care, de obicei, înregis­trea­ză o fluctuaţie mare de personal. Aşa sunt po­zi­ţiile de secretariat şi re­cep­ţie”, ne-a explicat Charlie Crocker.

Conceptul prinde rădăcini

Statisticile Eurostat plasează România pe un loc inferior între ţările UE în ceea ce priveşte angajarea temporară. Anul trecut, aproape 25 de milioane de cetăţeni comunitari au avut contracte de muncă de acest gen. Cei mai mulţi au fost înregistraţi în Germania (5 milioane), Spania (3,8 mi­lioane), Franţa (3,9 milioane) şi Italia (2,1 milioane). La noi, conceptul abia acum începe să prindă rădăcini şi să se dezvolte.

Charlie Crocker, CEO Gi Group Romånia:

"Munca temporară este o soluţie viabilă pentru toate industriile şi pentru toate poziţiile, indiferent de specializare şi nivel de experienţă. În acest moment, observăm un volum în creştere de solicitări pentru misiuni de muncă temporară din sectorul producţiei, în special de la companii care produc pentru export: electronice, automobile şi oţel, şi aici vorbim de export către pieţe în creştere ca Rusia, China şi India"