Ultimele date indică tot mai clar faptul că în Ungaria şi Polonia piaţa muncii se restabileşte, în timp ce la noi continuă să fie dominată de incertitudine. Specialiştii în resurse umane din cele trei ţări consultaţi de SFin arată care sunt posibilele cauze pentru care România a rămas în urmă.
În acest moment, cele mai căutate specializări din regiunile amintite sunt cele din domeniile IT/tehnic, financiar şi vânzări/ marketing. De asemenea, durata de identificare a unui candidat bun pentru un post este aproximativ egală în toate cele trei ţări. Diferenţe apar în cazul remuneraţiilor, România plecând din start cu handicapul salariului minim care la noi ajunge cu greu la 153 euro/lună, în timp ce în Ungaria este de 270 de euro, iar în Polonia - 281 de euro.
Interesante sunt şi ofertele primite la angajare de executivi. În România venitul brut al unei persoane cu o asemenea poziţie variază între 3.000 şi 5.000 de euro, la această sumă adăugându-se maşină, telefon mobil, laptop şi bonusuri financiare trimestriale sau anuale. În Ungaria, un angajat cu o responsabilitate similară este plătit cu un venit brut lunar cuprins între 4.000 şi 8.000 de euro/lună plus maşină, laptop, mobil, alocaţie zilnică de hrană şi bonusuri. În Polonia, nivelul salarizării pentru executivi este de doar 2.500-4.000 de euro brut/lună.
Cum sunt „distribuiţi” salariaţii
Modul de distribuire a salariaţilor pe segmentele public şi privat arată că în România numărul celor care produc cu adevărat este mai mic decât în Ungaria şi Polonia.
Chiar dacă polonezii au mai mult cu 100.000 de bugetari decât noi, nu trebuie ignorat faptul că populaţia acestei ţări numără cu 16 milioane de locuitori mai mult decât România. De asemenea, 85% din angajaţii polonezi de la stat activează în două sectoare economice productive prin natura serviciilor oferite: sănătate şi educaţie. La noi lucrurile stau un pic altfel, masa celor aproape 1,3 milioane de bugetari fiind concentrată în administraţia publică. În cazul Ungariei, lucrurile sunt şi mai clar delimitate: în acest moment există doar 800.000 de bugetari (80% activează în sănătate şi educaţie) şi trei milioane de angajaţi în mediul privat.
În fiecare dintre cele trei ţări declanşarea crizei economice a dus la o creştere a şomajului. De două-trei luni însă, în Polonia şi Ungaria au apărut semnale pozitive, numărul persoanelor fără loc de muncă fiind în scădere, în timp ce în România rata de ocupare continuă să fie negativă, doar două din zece firme fiind dispuse să recruteze lucrători. O explicaţie a acestui fenomen ţine şi de politica guvernamentală aplicată în aceste state.
"Dacă luăm în considerare situaţia actuală a pieţei muncii autohtone, ne putem da seama că măsurile adoptate de stat pentru sprijinirea companiilor sunt minime în comparaţie cu alte ţări"
Alina Candea, business manager CVO Sales & Marketing Recruitment România
"Guvernul pune la dispoziţia companiilor pe bază de licitaţii publice programe de ajutorare. În special pentru firmele externe există proiecte prin care le sunt facilitate taxe mai mici la intrarea în Ungaria pentru a le fi mai uşor să angajeze"
Orsolya Cseh, senior consultant CVO Sales & Marketing Recruitment Ungaria
"Piaţa forţei de muncă poloneză este focusată pe existenţa BPO-urilor (Business Process Outsourcing ) şi de aici rezultă o creştere a ofertelor venite pentru cei care sunt specializaţi în domeniul financiar. La polul opus se află sectorul public, care traversează o perioadă de restructurare"
Andrew Samu, country manager CVO Sales & Marketing Recruitment Polonia
Read 71 times
