Unde se duc şomerii care ies din statisticile oficiale?

Începând cu luna martie a acestui an, numărul total de şo­meri a scăzut în fiecare lună, de la 765.285 în martie la 675.790 în august şi 670.247 în septembrie, rata şomajului la nivel na­ţional coborând de la vârful de 8,40% din martie la 7,35% în septembrie, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). În acelaşi timp însă, a scă­zut şi numărul total oficial de sala­riaţi, de la 4,3026 milioane în martie la 4,2233 milioane în august, după cum reiese din informaţiile Institu­tu­lui Naţional de Statistică (INS). Ca­re este explicaţia?

„Evacuaţi” din statistici

Începând din martie şi până la fi­nalul lunii august, numărul celor ca­re au ieşit oficial din şomaj l-a de­pă­şit pe al celor intraţi. Problema este însă că mai puţin de o treime din cei care ies, în fiecare lună, din eviden­ţe­le cu şomeri ale ANOFM îşi gă­sesc un job. Restul dispar din statistici pentru că le-a expirat perioada de acordare a ajutorului de şomaj, s-au pensionat, au emigrat, au decedat sau pur şi simplu au renunţat la a-şi mai căuta un loc de muncă prin in­termediul Agenţiei.
Potrivit ultimelor informaţii ale ANOFM, în septembrie au ieşit din evidenţele Agenţiei 89.489 de şo­meri. Însă doar 27.888 din aceştia au părăsit statisticile ANOFM prin în­cadrare în muncă. Pentru 30.036 de persoane a expirat perioada de acordare a ajutorului de şomaj sau le-au încetat drepturile băneşti din alte cau­ze, cum ar fi pensionarea, decesul sau plecarea în străinătate. Iar alţi 31.565 de români, care făceau par­te din categoria şomerilor nein­demnizaţi, nu şi-au menţinut cere­rea de loc de muncă la ANOFM şi astfel au fost scoşi din evidenţe. 
Demn de remarcat este faptul că, din martie încoace, de când rata oficială a şomajului este în continuă scă­dere, ponderea celor care ies lunar din şomaj întrucât şi-au găsit un job în totalul celor care părăsesc statisticile ANOFM a scăzut de la peste 45% la doar 31,16%.

De pe poarta ANOFM, în plină ceaţă

O bună parte din cei care ies din şomaj fără a-şi fi găsit oficial un job lucrează la negru, temporar sau permanent, pe lângă cei care se bazează pe familie pentru a se întreţine sau se retrag la ţară şi trăiesc din autoconsum. Numărul celor care mun­cesc fără forme legale poate fi estimat pe baza a două tipuri de date sta­tistice furnizate periodic de INS. Avem, pe de o parte, statistica lunară a numărului de salariaţi din econo­mie, întocmită pe baza declaraţiilor primite de la angajatori, iar pe de al­tă parte, raportul trimestrial cu pri­vire la ocuparea forţei de muncă, rea­lizată printr-o anchetă în rândul persoanelor fizice.
Astfel, statistica lunară cu privire la numărul oficial de salariaţi din e­conomie, care îi exclude pe anga­jaţii din apărare, ordine publică şi sigu­ran­ţă naţională, arată că, la nivelul lu­nii martie, în România erau 4,3026 de salariaţi. În acelaşi timp, din an­che­ta INS realizată în rândul gospo­dăriilor populaţiei, rezultă că, la fi­nalul primului trimestru din 2010, 6,035 milioane de români se au­to­declarau „salariaţi”, INS preci­zând că în acest număr sunt incluşi şi militarii, şi cei care lucrează la negru.
Dat fiind că, potrivit mai multor estimări, numărul de salariaţi din structurile militarizate este undeva între 200.000 şi 230.000, rezultă că, la nivelul primului trimestru al acestui an, peste 1,5 milioane de români munceau la negru. Numărul acestora s-a majorat în intervalul aprilie-iunie 2010. Concluzia se poate trage din faptul că numărul de salariaţi declaraţi de angajatori s-a diminuat cu aproximativ 38.000 la finalul lunii iunie, comparativ cu martie, la 4,2643 milioane, în timp ce numărul de români care se declară salariaţi a crescut cu 53.000, la 6,088 milioane.
   

Unii nu intră niciodată în evidenţe

Pe de altă parte, există şi o categorie de români care îşi pierd locu­ri­le de muncă şi ies din evidenţele oficiale privind numărul de salariaţi, însă nu apar în statisticile de şomaj ale ANOFM. Este vorba de cei care ră­mân fără serviciu prin aşa-numi­te-le „disponibilizări cu acordul părţi­lor”. Multe companii îşi restructu­rea­ză personalul prin această meto­dă, întrucât este mai simplă din punct de vedere birocratic şi proce­du­ral şi mai ieftină din punctul de vedere al costurilor asociate.
Experţii în resurse umane spun că, dacă s-ar lua în calcul şi acest tip de pierderi de locuri de muncă, ar re­zulta o rată a şomajului semnificativ mai mare decât cea oficială. Asta deşi numărul exact de persoane care părăsesc piaţa muncii prin această metodă este greu de estimat, fiind disponibile doar anunţurile publice ale companiilor care renunţă la un nu­măr relativ mare de angajaţi în acest fel.

Sunt mai mulţi şomeri fără ajutor de şomaj

Reducerea numărului total de şomeri din martie şi până în septembrie 2010 a în­semnat, de fapt, potrivit datelor ANOFM, diminuarea efectivului de şomeri care în­ca­sează ajutor de şomaj şi înmulţirea şo­me­rilor care nu primesc indemnizaţie. Ast­fel, numărul de şomeri indemnizaţi a scă­zut de la 462.289 în martie la 325.347 în septembrie, în timp ce al ce­lor nein­demnizaţi, după ce a scăzut de la 302.996 în martie la 290.921 în mai, a intrat ulterior pe un trend puternic de creş­tere, majorându-se până la 344.873 în septembrie.
Pe de altă parte, potrivit execuţiei bugetare pu­blicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), deficitul bugetului asigurărilor de şomaj pe primele nouă luni din 2010 s-a adâncit la peste două miliarde de lei, sumă de peste 2,5 ori mai mare decât cea afe­rentă perioadei similare a anului trecut (816 milioane de lei). În timp ce veniturile la acest buget s-au diminuat doar cu circa 70 de milioane de lei, de la 1,08 la 1,01 mi­liarde de lei, cheltuielile au crescut cu 63%, de la 1,89 la 3,09 miliarde lei.

Se înmulţesc şomerii cu diplomă

Numărul de şomeri cu studii universitare s-a majorat, în intervalul martie-septembrie 2010, cu peste 9%, de la 48.498 la 52.949, iar ponderea lor în numărul total de şomeri la nivel naţional a crescut de la 6,57 la 7,90%. Şomerii cu nivel de instruire primar, gimnazialşşi profesional au ponderea cea mai mare în total, de aproape 70%, în timp ce şomerii cu nivel de instruire licealşşi post-liceal reprezintă 22,46%.
În ceea ce priveşte şomajul de lungă durată, în septembrie, în evidenţele ANOFM se aflau 21.266 de tineri sub 25 de ani aflaţi înşşomaj de peste 6 luni, reprezentând 19,75% din totalulşşomerilor sub 25 de ani, în timp ce numărul de adulţi aflaţi în şomaj de peste 12 luni era de 104.791 persoane, adică 18,63% din totalulşşomerilor adulţi.    
La 30 septembrie 2010, cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului se înregistrau în judeţele Vaslui (12,44%), Mehedinţi (12,06%) şi Teleorman (11,58%), urmate de Covasna (10,68%), Gorj (10,54%), Galaţi (10,32%), Dolj (10,22%), Alba (10,12%), Prahova (10,06%), Ialomiţa (9,78%), Hunedoara (9,76%) şi Buzău (9,49%).

Mai mulţi pensionaţi anticipat

Numărul total de pensionari de asigurări sociale de stat a ajuns la 4.776.443 la sfâr­şi­tul lunii septembrie 2010, fiind cu peste 10.000 mai mare decât la finalul lunii martie a acestui an şi cu mai mult de 34.000 peste nivelul din decembrie 2009, potrivit da­telor Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS).
Interesant este că, în comparaţie cu martie, în septembrie sunt cu aproximativ 8.200 mai mulţi beneficiari de pensie anticipată integrală sau parţială, ceea ce înseamnă că mulţi români au decis să se protejeze de disponibilizări prin pensionare.
Numărul celor care figurează ca pensionaţi anticipat, la finele lunii septembrie, este mai mare şi decât cel aferent lunii iunie 2010. Asta cu toate că, începând cu 1 iunie, Guvernul a decis să blocheze pensionările anticipate până la finalul anului. Însă nu­meroase dosare de pensionare anticipată erau deja în procesare la acea dată şi au continuat traseul procedural, foarte mulţi români înghesuindu-se la casele de pensii pentru a-şi depune actele imediat după anunţul intenţiei Guvernului.

Cum se acordă ajutorul de şomaj

Potrivit legii, ajutorul de şomaj lunar se acordă numai celor care au contribuit cel puţin un an la sistemul de asigurări de şomaj de stat şi reprezintă 75% din salariul minim brut pe economie, la care se adaugă un procent din media câştigurilor brute salariale pe ultimele 12 luni, procent care variază de la 3% pentru cei cu stagii de cotizare de minimum trei ani la 10% pentru cei care au contribuit cel puţin 20 de ani. Toate in­demnizaţiile de şomaj, stabilite potrivit algoritmului descris, au fost diminuate cu 15% în vară, ca parte a măsurilor de austeritate luate în scopul ţinerii sub control a deficitului bugetar.
Durata pe care se acordă ajutorul de şomaj variază de la şase luni pentru cei cu sta­giu de cotizare de minimum un an la 12 luni, pentru cei care au contribuit mai mult de 10 ani la sistem.
Absolvenţii instituţiilor de învăţământ în vârstă de minimum 16 ani care nu-şi găsesc de lucru timp de două luni de la absolvire beneficiază şi ei de indemnizaţie de şomaj, pentru o perioadă de 6 luni, în cuantum lunar de 255 lei, redus cu 15% de la nivelul anterior de 300 de lei (jumătate din salariul minim).